Coridorul 7 european nu va trece prin Galaţi, deci Galaţii, Tulcea şi Brăila să se pregăteasc&#259

Reporter: Era să fim o mare metropolă la Dunărea de Jos, Galații și Brăila. Am ajuns o fundătură a României și o margine a Europei defavorizate de geografie.
Marius Mitrof:
Cred că se potri­vește mai bine denumirea de oraș decuplat de la Europa conexiunilor. E un oraș care s-a dezvoltat tocmai datorită poziției geografice, acum tocmai geografia nu-l mai ajută pentru viitor.
Radu Oprea: Mie nu-mi convine nici una dintre formulele de mai sus. Galații e un oraș cu oportunități, atât pentru intreprinzătorii locali, cât și pentru cei străini. Din păcate, cei străini trebuie să facă o analiză a mediului politico-administrativ, uitându-se la zona fiscală, dar și la poziția geografică. Geografic, suntem avantajați, suntem la zona estică a Europei, dar suntem dezavantajați de instabilitatea fiscală. Când faci un plan de afaceri, trebuie să te bazezi pe niște politici publice riguroase. Nu se poate accepta schimbarea regulilor în timpul jocului. Vezi creș­terea TVA-ului, care a afectat investitorii, și, ca urmare, aceștia s-au relocat.
Rep.: Visăm să ajungem pol de dezvoltare?
R.O.:
Visăm, de ce nu? Iată, s-au luat primele măsuri de consolidare, plata TVA la încasarea facturii. Este prima măsură benefică pentru intreprinzători, de când a început criza economică, în 2008. Pentru o firmă, acel 24% poate reprezenta salariul la câțiva angajați, în loc să-l dea la buget… Nu se știe cât va dura.
Rep.: Dacă dezvățăm și „băieții deștepți" ai returnărilor fictive de TVA, e reformă adevărată.
M.O.:
Ha, ha! Noi nu știm ce e asta. Ne axăm pe politicile publice constructive. Stimulăm parteneriatele în rândul tinerilor, până în 40 de ani. Analizăm oportunități de afaceri în parteneriat cu diferite organizații. Ne gândim la producție și export, pe baza cărora putem aduce creștere economică în Galați, deci trebuie să colaborăm cu toți factorii cointeresați. Se înființează locuri de muncă, dar insuficient deocamdată.
Rep.: Aveți și o experiență americană. Nu ar putea ea fi folosită acum?
R.O.
: Nu prea. Am uși deschise la factorii locali, nu ne-am certat, dar experiența americană o folosesc deocamdată doar în mediul privat. Dacă vine o propunere, eu nu pot s-o refuz. Poate veni de la nivel central, poate fi și de la local, noi suntem în bazele de date, încercăm să facem performanță… Căutăm resursele necesare.
Rep.: A fost Ziua Dunării, am căutat și atunci soluții și resurse, idei despre cum ducem trecutul și prezentul în viitor.
M.M.:
Îl ascult pe domnul Oprea și îmi imaginez cum se așezau acum 2-3 secole comercianții la malul Dunării. Fie că erau armeni, greci sau turci, ruși sau nemți, se asociau, formau bresle și își măreau profiturile. Aduceau un plus de valoare orașului în care locuiau, orașului Galați. Factorul de progres era Dunărea. Galații au fost orașul unor conjuncturi istorice. Pierderea celor două cetăți, Chilia și Cetatea Albă a determinat Moldova să-și caute o ieșire la Marea Neagră. O ieșire comercială, navală, fluvială. A fost ales Galațiul. Peș­tele era unica marfă de schimb, ieftină la vremea aceea. Era un debușeu, și asta atrăgea oamenii în Galați. Au venit și negustorii, discutau, așa cum facem și noi astăzi… Și totuși, Galații au scăzut economic, începând din 1881. Ce vreau să spun e că apar conjuncturi, care împing Galații spre necunoscut. A fost o conferință de Ziua Dunării, unde a fost invitat consilierul diplomatic Alexandru Ghișa, de la Ministerul Afacerilor Externe. A fost o înterbare din public, și răspunsul a fost fără ocolișuri: UE va căuta să diminueze transportul pe șosele, și să redea Dunării valoarea ei economică de altădată. Ne-am bucurat la auzul acestei vești, dar ne-a atras și atenția-coridorul 7 european nu va trece prin Galați. Navele de marfă se vor opri la Gurile Dunării, nu vor trece pe acolo, coridorul 7 începe la Constanța și se termină la izvoarele Dunării, deci trece pe la Cernavodă și nu pe la Dunărea de Jos. Galații, Tulcea și Brăila ar trebui să se pregătească pentru turism.
R.O.: Putem face și turism, dacă avem infrastructură. Nu avem aeroport, nu avem autostradă, cum să vină străinii încoace? Este un efort politico-administrativ, trebuie să aducem tu­riștii străini. Galațiul este menționat în legenda lui Dracula. Am descoperit asta de curând, și ar trebui să ne folosim de acest lucru. Stând în Statele Unite, am văzut care este brandul nostru de țară: Dracula și atât. Când vii în țara lui Dracula, nu te aștepți la drumuri asfaltate, ci la alei pietruite și prăfuite.
Rep.: Spuneți repede despre un proiect turistic, ca să oprească navele aici.
R.O.:
Mai multe magazine virtuale…
Rep.: Dar turistul vrea experiențe directe. Poate că vrea să vadă pe viu inundațiile reușite de la Galați!
M.M.:
Constatăm că strategiile ne joacă feste. Galațiul a fost și pe locul 1, a fost și pe locul 5, când am dezvoltat Combinatul, dar după ultimile statistici, Galații sunt pe locul 19 în țară. E consecința unui slab management și a neimplicării politice. Se merită să ne gândim și la varianta turistică, dar trebuie să valorificăm potențialul existent. Trebuie să ne gândim cum multiplicăm locurile de cazare. Galațiul nu este acum pregătit. Nu dă bine să îm­prăștii turiștii în zeci de hoteluri, să-i aduni, să faci o rută turistică… Tulcea ne-a luat-o înainte, are capacități de 500 de locuri. Foarte grav, nici un oraș dunărean nu a fost interesat să participe la Liga Orașelor Danubiene, și să achieseze ce s-a stabilit acolo. Un exem­plu este pista de biciclete, de la izvoare la vărsare. Germania a făcut-o, Ungaria a început, Austria a terminat, Serbia a început un plan, doar noi nu facem nimic… Noi nu suntem în stare să facem pistă de biciclete nici între Galați și Brăila. Nu e o fantezie, e o chestiune foarte serioasă. Călătorul ar pleca din Germania, de la izvoare, și ar ajun­ge la Marea Neagră. De la Munții Pădurea Neagră la Marea Neagră! Sună bine. Sunt posibilități, dar avem o iner­ție specifică a nației, stăm cu mâna întinsă… Trebuie să ne restabilim prio­ritățile, să acționăm, să nu ne trezim locuitorii unui târgușor de sudul Moldovei.
R.O.: E o idee extraordinară, ar uni România, ar face conexiuni. Noi alergăm după cai verzi, nu după priorități. E un proiect care trebuie coordonat de la nivel central. Așa suntem obișnuiți. Trebuie condus cu mână forte, trebuie finanțat pe măsură. Și trebuie încheiate parteneriatele public -privat cât mai repede.

Posted in Uncategorized.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *