Pentru noi, ãsta este Picu doi

Picu Roman, fost director la administrarea domeniului averii CJ, a devenit deja istorie, ejectat cu un şut în cur pentru nesupunere şi înşelăciune politică faţă de PC şi Durbacă, dar şi pentru însuşirea foloaselor şi beneficiilor fotoliului dat ca sinecură de partid, numai în interes propriu. Adică omul acesta a supt cu conducta, precum un şobolan pe siloz, crescându-i averea în progresie geometrică, vilă şi teren în buricul oraşului, maşini, opulenţă la vedere cât cuprinde şi asta în comparaţie cu momentul când a intrat în politică şi era rupt în cur. Da, dar subiectul nostru e altul şi anume faptul că zilele acestea la CJ s-a organizat  „perfect legal şi transparent" concursul de ocupare a postului lăsat de PICU. Şi….ca la orice concurs corect desfăşurat, postul a fost ocupat de cine trebuia, adică de cel ce fusese interimar, membru pe-se-de de un an şi zece luni, cu meritul de a fi un individ care tace, ascultă, face ce i se spune, se înclină, pupă mâna conducătorilor iubiţi, şters, incolor şi inodor, şantajabil prin nevastă angajată tot la CJ, compartimentul finanţe. Sictir, bre!

Posted in Uncategorized.

Pomana UE, armã electoralã

Suntem informaţi că au început să sosească în Republicuţa noastră, ajutoarele alimentare ale U.E. pentru defavorizaţi, pentru năpăstuiţi, deznădăjduiţi, care au ajuns să fie în judeţul nostru precum în Bangladesh sau Congo, de bine ce ne este de peste douăzeci de ani, într-un capitalism compromis de politrucii care au furat sau vândut România la kilogram. Se cară cu tirurile, ce sosesc încontinuu de la o vreme la Galaţi, alimente precum: făină, zahăr, ulei, orez. Acum, fie primit şi să ajungă să aline suferinţele şi nevoile celor amărâţi, dar noi ne facem datoria să atragem atenţia cu două aspecte, unul legat de autorităţi, „altele" ce trebuie să vegheze „ce şi cum", depozitare, cantitate, distribuire şi mai ştiu ei ce, iar în al doilea rând că aceste zeci şi sute de tone de ajutoare să nu se distribuie în campania electorală care se apropie, ca monedă de schimb pentru voturi.

Posted in Uncategorized.

Consproiect e în faliment

Cică nimeni nu se mai înţelege cu nimeni, teamă, paralizie (anestezie?), blocaj, haos, ingrediente curente manifestate la nivelul resurselor umane, pe diferite paliere în majoritatea compartimentelor. Se spune cu glas şoptit că s-au luat telefoanele de serviciu, maşinile, că notele explicative pe dosare individualizate, pentru fiecare este o practică curentă. Un nou stil, o nouă epocă? Dumnezeu ştie, o fi bine sau rău? Cert este că mulţi vor să plece, alţii să dea în judecată, alţii reclamă la partidul care i-a plantat sau le-a dat postul, alţii înjură în gura mare. Oricum, ce a fost, nu mai este, iar ceea ce este nu pricepe aproape nimeni.

Una din instituţiile atârnate la CJ şi a cărui acţionar unic şi majoritar este acelaşi CJ, se numeşte CONSPROIECT unitate (aşa-zis de elită) care se ocupă de implementarea proiectelor derulate prin întocmirea documentaţiei tehnice. Activitatea acesteia e cu schepsis, dar din păcate puţini aud şi ştiu, cei mai mulţi habar nu au, de aceea colectivul acesta a ajuns de râsul curcilor, de plâns, de te cruceşti. Auziţi! Oamenii aceştia sunt în pragul disperării, nu şi-au mai primit salariile de jumătate de an, au nevoi curente, au copii, dar se pare că nu interesează pe nimeni. Societatea are de primit miliarde de la primăriile din comune, cărora le-a prestat servicii şi care tot în subordinea Consiliului Judeţului sunt, moare. Fiscul a sărit pe ea luând tot ce mai era (dacă era) prin conturi, ba chiar le-a luat o maşină, plus un spaţiu pentru a le vinde. Halal! Păi dacă nu puteţi cu voi înşivă, ce să mai aşteptăm noi?

 

Posted in Uncategorized.

Ciordealã þâgãneascã la Colegiul Alecsandri

Cum, bă, să ajungi la CNVA CU 8,50, când s-a intrat cu 9,40?

În fond nu este vina beizadelei Alexandru-Iulian Păun că (virgulă) copilăreşte pe lângă apartamentul lui tac-su cu care a ocupat juma de I.C. Frimu, de a ajuns până la Şcoala Generală nr.12, botezată „Miron Costin", şcoală care graţie profilor, elevilor şi părinţilor dă gimnaziali de excepţie. Ceea ce nu e cazul lui AI Păun, pe care măc-sa şi cu tac-su l-au dat drept fost rrom, numai ca să ocupe unul din locurile rezervate etnicilor ţigani în colegii şi universităţi.

AI Păun este o legumă stricată

Poate nu am toate datele exacte. Dar am avut grijă să avertizez conducerea Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri" situat pe locul 1 în Topul pe România, alcătuit pe baza rezultatelor obţinute de elevii din aceste instituţii de învăţământ, că acest ins, această beizadea, putrezeşte tot ce are în jur, inclusiv adevărul. Culmea este că a vrut vârful de gamă, dar proful Ciuchină s-a dovedit aţos în acest borş ţigănesc şi i-a acceptat doar a patra clasă ca valoare, alta decât etnică. Rămânem pe fază în legătură cu in-voluţia şcolară a beizadelei şi aşteptăm să ne spună Viorica Gotu câte astfel de locuri rezervate ţiganilor, în licee şi facultăţi, a tarabagit etnicilor români.

Posted in Uncategorized.

Aranjamente, fricã ºi ºmen la Gârboavele

Orice am vota noi, câştigă cine vor ei

 

Am avut o şansă legală şi unanim acceptată ca să scăpăm de aceşti profitori, şi anume VOTUL UNINOMINAL PUR, adică, câştigă cine ia cele mai multe voturi la circumscripţia la care a candidat, dar au avut grijă ciocoii noştri dragi şi prin ei şi Curtea Constituţională ca legea să nu fie aprobată şi să rămână tot cea veche, de acum patru ani, când, ţineţi minte, un Mânzu care a obţinut aproape douăzeci de mii de voturi nu a avut loc în PARLAMENT şi au intrat OM BUN sau ICHIM cu mult mai puţin, în dispreţul celor care au votat. Argumentul stupid al reprezentării juste în forul legislativ, a condus şi conduce la ideea că votul pe care îl acordăm nu e pe individ ci pe partid (politic), or, în atare condiţii, nu mai are importanţă pe cine votăm , cine ne reprezintă. Astfel, ar trebui să votăm formaţiunea politică, iar aceasta să facă ce vrea ea cu procentul obţinut, împărţindu-l la cine vrea muşchii ei, nu cui vrem NOI, amărâţii, care credem, în numele DEMOCRAŢIEI, că parlamentarii sunt aleşii noştri.

De fapt, votăm pe cine vrem NOI şi iese cine vor EI (prin redistribuire).

De candidaţi independenţi nici nu mai poate fi vorba. Ce este iarăşi rău constă în faptul că unii candidaţi sunt sacrificaţi din start, chiar în sânul propriilor partide, pentru că, cei care se întâlnesc (vezi acum Gârboavele) hotărăsc cine şi cum câştigă, sacrificaţii având doar iluzii şi cheltuind banii de aiurea, pentru cei aleşi dinainte de vot. E frumoasă democraţia originală de baltă, nu-i aşa? Şansele să scăpăm de unii politruci, care au nu ştiu câte mandate şi care nu au făcut nimic pentru comunitate, ci doar pentru ei, sunt nule.

De ce le este frică, totuşi? De ce se tensionează discuţiile la împărţirea caşcavalului? Păi, vă spunem noi. Până acum, că erau de dreapta sau de stânga, la putere sau în opoziţie, la lumina zilei (adică pentru populime) se certau, se contraziceau combăteau unul cu altul, dar noaptea se întâlneau într-o frăţietate greu de explicat, se pupau, se înţelegeau, băteau palma şi tot aşa. Or acum au apărut elemente pertubatoare, care le pun în pericol arealele politice şi care nu fac parte din gaşca politică perpetuă şi solidă a cumetriei de interese, cu înţelegeri pentru  protejarea funcţiilor de aleşi.

Acestea sunt ireconciliabile cu un Ciumacenco de la PDL sau Codreanu de la PNŢCD în „Alianţa România Dreaptă", precum acelaşi lucru e valabil cu un Chebac sau chiar Picu de la Partidul Poporului – Diaconescu.

Păi dacă ăştia candidează, sau pun oameni „ca lumea" acolo unde candidează aleşii trecuţi şi actuali, şi mai pompează olecuţă de gozură tradusă în parai, mai este sigură alegerea lor? Vă spunem noi că NU. Ori asta le dă frisoane şi nu-i lasă să doarmă, la câte realizări au ei în circumscripţii, şi la nemulţumirile acumulate de votanţi.

Doamnelor şi domnilor, mai avem puţin şi începe dansul, adică jocul de glezne prin care populimea o să fie ameţită şi tradusă, prin apariţii la posturile locale TV (de partid) până o să ne sufoce, prin minciuni şi promisiuni de aiurea, prin sacoşe cu ulei, zahăr, făină etc. sau găleţi, pelerine de ploaie, umbrele rechizite, cu care vor cumpăra şi influenţa poporul acesta sărăcit şi semianalfabet, dar care hotărăşte ca de fiecare dată în numele TUTUROR, implicit al NOSTRU.

Fac o promisiune publică: dacă vreunul din cei care au realizat aranjamentele la Gârboavele are curajul să candideze în Municipiul Galaţi şi câştigă, îmi voi tăia două degete de la mâna dreaptă fără de care nu voi mai putea scrie niciodată. Vă prindeţi?

Posted in Uncategorized.

Cea mai tare alba neagra cu PNÞCD, dupã albanegrele lui Marian Tupeu

Dacă credeaţi că aţi văzut tot ce se putea vedea în politica locală în timpul regimului lui Băsu, vă înşelaţi. Uite ce neaşteptată şi contrariantă poate fi politica pe timpul verii, când afli brusc că Constantin Telegan şi-a găsit şef la partidul lui: pe MRU. Ei, da, de câteva zile, MRU şi-a cumpărat partid(Forţa Civică) şi Telegan a devenit şef de filială de partid anexă a PDL. Sau partid satelit, ca să sune mai intelectual, ce dracu!, că doar MRU este unul dintre intelectualii lui Băsu. Chestia cea mai ameţitoare e că printre sateliţii orbitei PDL s-a rătăcit un partid  meteoritic-PNŢCD, şi pe orbita PNŢCD a deviat un asteroid politic numit George Codreanu. Pentru necunoscători, George Codreanu este  neobositorul agent de teren al preşului interminabil Băse. Cine n-a văzut maşina emblemă Liga pentru Preşedinte, călcând kilometrajele şi storcând efecte secundare din proteste aparent radicale? Acolo unde era maşina Liga, era şi George al Preşedinţiei veşnic băsiste şi PDL-iste. Mă rog, aparent pedeliste. Acum , de la 1 septembrie, aparenţele ne înşeală din nou, deoarece George Codreanu se dovedeşte nu numai ligist şi pedelist, dar este şi ţărănist. Ce să mai ocolim, de la 1 septembrie, când spui PNŢCD spui Liga pentru Preşedinte şi când spui preşedinte(PNŢCD) spui George Codreanu. E oficial, da un oficial de colţul străzii, cum că da, se confirmă, lider maximo peste o filială minimo fu numit George Codreanu. Să cităm primele declaraţii de presă ale noului preş de filială de partid satelit:„ De la 1 septembrie sînt preşedinte interimar la Organizaţia Judeţeană a PNŢCD. Am preluat partidul dintr-un singur motiv: refacerea partidului, pentru că vreau să-i redau dimensiunea istorică. Acolo trebuie făcută curăţenie, iar apoi am de gînd să transmit un îndemn la unitate. Se vor putea strînge acolo toate forţele de dreapta (Alianţa Civică, Partidul Noua Republică, etc.), toţi cei care sînt prodemocraţie, cu excepţia USL", zice George Codreanu. Măi să fie!  O să fie, dar parcă mai contează nişte zerouri înaintea lui 1 procent de vot?

Posted in Uncategorized.

Stup de albine demente

Terminați înghesuiala din jurul Palatului Administrativ, mutați-o stupid în jurul  cubului de ședințe al lui Chebac!

Sunt notorii rezolvările imbecile ale fluxurilor urbane din jurul Palatului Administrativ, astfel că o revenire asupra lor nu face decât să scurteze chinurile celor care intră în incinta delimitată de str Cuza, str Domească, autostrada de 11 metri a lui Nicolae Mitică și sala de aplauze – Centrul multifuncțional de afaceri. Timpul trece, găștile de administrație se duc și ele odată cu purcoaiele de bani jefuiți din bugetele publice, dezastrele urbane și chinurile se amplifică. Este și cazul zonei de dezvoltare urbană(de fapt involuție urbană) din jurul celor două clădiri emblematice ale administrației publice – Palatul Administrativ (Prefectura Galați) și sediul Consiliului Județului (fostul consulat italian). Păi, numai să încerci să vii cu mașina la Prefectură sau la Consiliul Județului, și te ia cu dureri de cap. N-ai unde parca.Chestia e că nici unul dintre mahării cu glagorie și disponibilități de manglit banu public nu are viziune cu parkinguri. N-a avut nici când s-a început Centrul de Afaceri, nici când s-a propus refacerea monumentului Eroilor în timpul domniei lui Paul Florea, n-au putut screme nimic nici când s-a dat drumul la bani pentru implantat în parcul din spatele Consiliului Județului un cub de ședințe (pentru sifonat banii catre tancrazii de stăncici sub regimul Chebac). N-au nici acum, când la manete a trecut ne-responsabilul Bacalbașa. Ce simplu ar fi fost (sau ar putea fi) dacă toată strada Eroilor, parcul dintre Teatrul Tardini și Palatul Administrativ (dar și tot sediul actual al PSD cu terenul de lângă el, că oricum este o clădire mediocră și obosită și total nefuncțională) și parcul de lângă sediul CJ ar fi fost excavate și amenajate cu parcări subterane. Nu e târziu nici acum, dar orice întârziere face proiectul tot mai greu de realizat, deoarece se bate în cuie noul PUG al municipiului.

Posted in Uncategorized.

CroniCarii de rumeguº

Noul Galaţi pare să aibă personalitatea lui inconfundabilă şi la capitolul mirosuri pestilenţiale la ceas de promenadă. Martorii spun seară de seară că ar fi miros de porcărie, alţii spun că duhneşte a canalizare desfundată, alţii merg până acolo încât zic că pute ca în parcul de la Rondou, zis Cloşca. Alţii merg prea departe cu imaginaţia şi zic că şi în centru pute ca într-un veceu ecologic de vară nespălat de o lună, cum e tradiţia la Galaţi. Sau este foarte probabil că se fac probe la noul digestor crescut la staţia de epurare de la Gura Siretului, după finalizarea proiectului ISPA. Aveţi de unde alege explicaţii, nu vă buluciţi! Chestie de gustibus, chiar că nu merită să disputandum.

Care este viitorul pedelismului la Galaţi? Unii spun că numai tandemul Resmeriţă-Ciumacenco. Hm! La cât de mari luzeri sunt cei doi, şi cât de precari sunt la caracter, se poate să aibă dreptate. Ce ne facem însă cu Mircică, cel mai mare şi mai tare luzăr. Insul acesta neinspirat  nu se lasă dus, băi nene! Noi nu-l vrem, ei nu-l vreau, dar el, nu şi nu! Vrea şef , chiar dacă filiala pute a cadavru politic. Tot mai buună-i descompunerea în feuda mea!

Ha,ha, ha, era de aşteptat! Primăria municipiului Galaţi şi Consiliului Judeţului au căzut de acord.Noul Galaţi se va construi, dar fără  clădirea viitorului Muzeu de Arte Vizuale în Parcul Rizer. După cum au fost alocate fondurile, viitorul muzeu ar fi trebuit construit după reamenajarea parcului, pentru care a fost alocată suma 4,7 milioane lei. Sigur, cu distrugerea parcului betonat acum cu spor de  Pallegrini. E încă un eşec al noului urbanism de dinainte de apariţia PUG. După, va fi şi mai şi. 

Ei, alo, gata cu miştocăreala pe seama lui Adetin Picu Roman! Nu se mai pune problema, acum Picu a picat mare şef la municipala de la Galaţi a poporului Dan Diaconescu. E drept că despre poporul DD se pot face multe băşcălii, da orşicât. Partidul e în creştere, ambiţiile lui Picu urcă şi ele, parcă văd că o să vă vină râsu-plânsu când vom afla că uluitorul Picu a ajuns peste noapte deputat sau senator al poporului alienaţilor DD. Sigur, după ce bagă cuţitele în spatele celor care au făcut ca PPDD să fie la Galaţi ce este: Titi Ene şi Cătălin Poalelungi. Dar asta e un fleac la experienţa lui Adetin.

Au trecut  7 ani, 9 luni şi 14 zile de când am semnalat administratorului blocului Cristal, salariat al Prefecturii, că tot spatele blocului plin de instituţii publice deconcentrate este invadat de bălării-oţetari, corcoduşi, duzi şi gladiţă-şi că burlanele sparte varsă apa pe pereţi. Şi că nu există punct de colectare a gunoaielor. Şi nici parcare sau un simulacru de parcare pentru zecile de instituţii care hălăduiesc în bloc. Şi că nu mai există trotuare. Evident, am scris degeaba, dar continuăm, pentru că asta este misiunea ziaristului găozar în regimul Băsescu, cu prefecţi politruci şi cu Prefectura organizaţie de partid de zonă -să scrie fără rost.  

Posted in Uncategorized.

CroniCarii de rumeguş

Cine trece pe strada Oltului nu poate să nu remarce imbecilitatea proiectului de reabilitare a străzii (anul 2011) și idioțenia „specialiștilor" din Primărie care au parafat execuția unui astfel de proiect tâmpit. Trei argumente: 1.nu există un trotuar propriuzis, ci o improvizație strivită de clădirile și depozitele din zonă; 2. Locurile de parcare sunt o țicneală patentată, căci mașinile nu încap nici pe lat, nici pe îngust; 3. Deși e traseu de microbuze, pe toată strada Oltului nu s-au gândit stații,  deci stai băi nene și așteaptă în spatele microbuzului la coadă, până când am eu chef să plec din stație, dă-te la dreacu!

Au trecut  7 ani, 9 luni și 7 zile de când am semnalat administratorului blocului Cristal, salariat al Prefecturii, că tot spatele blocului plin de instituții publice deconcentrate este invadat de bălării-oțetari, corcoduși, duzi și gladiță-și că burlanele sparte varsă apa pe pereți. Și că nu există punct de colectare a gunoaielor. Și nici parcare sau un simulacru de parcare pentru zecile de instituții care hălăduiesc în bloc. Și că nu mai există trotuare. Evident, am scris degeaba, dar continuăm, pentru că asta este misiunea ziaristului găozar în regimul uselist, cu prefecți politruci și cu Prefectura organizație de zonă – să scrie fără rost. 

Ce chestie, domle, fina lui Băse de la Piscu nu e invitată la nunta lu Eba. Cum că pe lista de invitați la „nunta anului" n-are loc și ruda prin alianță, Mihaela Cătălina,  botezată de preşedinte în 2006, pe când își petrecea inundațiile la Siret. Chestia și mai groasă e că pe lista de priorități a presei de corespondență din Galați încap astfel de știfturi de rahat. Da te pui cu audiențele și cu gustul public? Iată o mostră de text care lasă crăcănat auditoriul abrutizat de atâta anticorupție și civism: „Noi ne bucurăm tare mult că a câştigat acum, la referendum, că e un om bun, care numai bine a făcut pentru ţară. Ne-am rugat şi la biserică să câştige şi uite că Dumnezeu a ţinut cu el", a spus Nicoleta Dumitrache. Abisal! Fundamental, pentru propășirea muncipiului și județului!

Dispar containerele din plastic prost, pentru colectarea selectivă. Să recapitulăm: s-au cumpărat cele mai ieftine containere, au fost amplasate în dorul lelii oriunde, deci huliganul comunitar a recepționat mesajul. Să le dăm foc. Și ard bine, deși sunt ignifuge. Așa a rămas Continentalul-Billa din Țiglina 3 fără colectare selectivă. Parcă mai contează trei containere topite și date la reciclat pe lângă alte 63 dispărute deja și raportate la Consiliul Local? Hai să trăiești, băi directore de 120 de milioane pe lună! (Ion Ionescu Armani Ecosal)

 

Hopa, uite alte cifre de la Ion Ionescu Armani Ecosal, despre câini și banii tocați în mod cretin, la „gestionarea"unei clare nesimțiri comunitare – adică nesimțirea de a lăsa în libertate haite nesfârșite de câini vagabonzi și pisici, că doar au și ei dreptul la viață.  „Vedem câinii, îi prindem şi îi cazăm în padocul Primăriei. Le oferim îngrijire şi hrană timp de două săptămâni, după care, dacă nimeni nu îi adoptă, îi eutanasiem şi îi ducem la crematoriul de la Măcin. De exemplu, anul trecut, în padocul Primăriei au ajuns 3.300 de câini, din care aproape 90% au fost deja eutanasiați. Pentru sterilizarea unui câine mascul, Primăria cheltuiește între 80 de lei și 100 de lei. La aceste costuri se adaugă preţul tranchilizantului folosit la capturare, tratamentul de deparazitare și mâncarea.  Alți 150 de lei. Eutanasierea unui câine costă municipalitatea doar 18 lei. "E lege că nu e voie cu eutanasierea. Da e voie să tocăm banii comunității aiurea? Na, dați lege și pentru asta!

Posted in Uncategorized.

Claponul melancolic (II)

Credeam şi eu ca tot românul că, după ce a primit un dos de palmă peste gură, claponul melancolic se va recupera în faţa conştiinţei sale (care lipseşte cu desăvârşire, deoarece s-a născut eliptic) încercând să-şi imagineze cum i-ar fi stat dacă, prin absurd vorbind, şi-ar fi văzut de ale lui (aleluia!) adică de coteţul în care cotcodăceşte deşi se pretinde cocoş şi îşi încearcă ouăle cu ciocul. Dar n-a fost să fie. Ca orice semidoct cu lecturi nedigerate şi refuzat de presa scrisă (că doar se pretinde şi el scriitor !) s-a repezit să ne dea chipurile câteva replici pe internet (de fapt nişte golănisme de cartier) acolo unde nici agramatismele cu care este familiarizat nu-i aparţin şi unde goagăletriştii, mari amatori de idei şi inteligenţe furate, încearcă să socializeze şi să se solidarizeze între ei. Sărăcia de limbaj şi lecturile precare alături de lipsa oricăror argumente logice îi evidenţiază culoarea veninului şi simulează vocaţia autentică de care face atâta paradă el şi anonimii lui susţinători. Este, dacă vreţi, una din definiţiile imposturii a celui care lasă impresia că gândeşte în pofida evidenţei.

          Am spune : este un amator, un falsificator de valori sau un client politic pus în slujba unor diversiuni. Dar impunerea cu orice preţ a imposturii susţinută de comilitoni conjuncturali, acreditaţi politic sau financiar de nişte troglodiţi ajunşi şi ei în funcţie de decizie, pe aceleaşi căi, are drept ţintă instalarea unui climat cultural îndoielnic şi pervers. Analfabetismul cultural a căpătat astăzi statut de doctorat iresponsabil.

          De la Ventura şi până la claponul melancolic e o potecuţă sinistră pe care se aventurează inconştient tot felul de cârtiţe, păianjeni şi lilieci şi toate se găinăresc pe unde apucă, dar mai ales în frumoasa grădină a limbii române.

                                                                           

În numărul viitor: De la I-kratcoe la miachiznak sau un guvern acreditat de Voronin.

Posted in Uncategorized.